Pe Andreea Hrab o stiam din HR, mai exact ca face o treaba excelenta pe recrutare, pana cand am dat acum cateva zile de un schimb de mesaje pe social media, in care oamenii o felicitau pentru initiativa. Mai exact pentru ca a creat aplicatia de dating LIA, o aplicatie a oamenilor asumati.
Am fost curioasa sa inteleg profilul antreprenorial al unui om de HR care isi pune toate resursele, sufletul si energia pentru a o construi pe LIA, aplicatia de dating unica in Romania si astfel a iesit un nou interviu de colectie, cum imi place mie sa ii spun:
1. Cine este Andreea pentru cei care nu o cunosc?
Ulala, ce întrebare complexă. O să încerc să răspund cât mai simplu 😊.
Ca suflet sunt mai sensibilă decât las lumea să vadă, vibrez intens la multe din cele ce se întâmplă în jurul meu.
Râd ca un copil la clipuri cu căței, animale în general, și copii.
Plâng cu toată inima când văd animale și copiii chinuiți – am o sensibilitate aparte la ființele neajutorate.
Am plâns în hohote la război, am multe amintiri minunate în Ucraina și cu ucraineni și am origini acolo – de acolo e numele meu de familie, de altfel. Rădăcinile mele au plâns și plâng în continuare.
Când iubesc nu o fac cu jumătăți de măsură și sunt o protectoare feroce a persoanelor/ ființelor pe care le iubesc.
Mă ating puternic atitudinile oamenilor de care sunt legată emoțional și încă mai învăț să nu mai iau lucrurile personal.
Ca minte sunt în continuă analiză și curiozitate.Nu există zi în care să nu învăț ceva nou, indiferent de domeniu și de la cine. Nu cred că există zi în care să nu învăț ceva nou despre mine și despre cei din jur. Citesc în fiecare zi ceva, indiferent ce.
Adesea cad în supra-analiză, câteodată îmi generez singură anxietate 😊.Și adesea îmi este greu să opresc mintea. Pur și simplu îi place să se joace continuu cu câte ceva. Ia câte o bucată de plastilină din mediu, o frământă în toate felurile, o analizează chimic 😊, îi caută pattern-urile și îi dă formă și direcție, scop.
Sunt foooarte pragmatică și ancorez în concret cam tot ceea ce fac.
Și, în același timp visez foarte mult. Este ceea ce m-a ajutat să creez tot ceea ce este minunat în viața mea – am îndrăznit să visez, am analizat, am acționat și adesea a ieșit .).
Cred că sufletul și mintea sunt ca o colaborare dintre copilul și adultul din mine. Copilul visează, se joacă, pune suflet, adultul analizează, planifică, acționează.
Ca roluri sunt fiică – am fost crescută de mamă singură, tata a fost alcoolic și e bine că nu a fost. Sunt soră, Miha e mai mare ca mine cu 4 ani. Am avut un frate care s-a dus la stele in 2009. Am fost soție o perioadă foarte scurtă de timp pe la 20 de ani. Am fost logodnică de mai multe ori până m-am speriat și am fugit. Și după aia am încetat să mai spun da.
Sunt recrutor IT de 18 ani și mi-a plăcut. A fost un hobby pentru mine, din care am făcut o grămadă de bani 😊, adică nu doar m-am jucat în timpul liber.
Sunt mamă pentru copii născuți din pântecul altor mame. Simt iubire de mamă pentru fetele mele și cred că le-am ajutat să crească emoțional când părinții lor nu au avut resurse și pentru asta.
Și cred că exact acest tip de mamă a fost menit pentru mine să fiu. Fiind o carieristă convinsă nu cred că aș fi fost o mamă bună pentru copiii mei, pentru că nu m-aș fi dedicat așa cum aveau nevoie.
Ca măști sunt Andreea cea tot timpul bine dispusă, care râde mult și tare. Andreea cea puternică care le poate duce pe toate. Andreea care are tot timpul o soluție pentru toate. Andreea tot timpul optimistă.
Ce nu am reușit să maschez niciodată, pentru că nu am vrut, a fost onestitatea. Oamenii din jurul meu știu că ce este în gușă este și în căpușă și cui îi place treaba asta stă, ceilalți au plecat sau m-au concediat.
Am rănit multă lume reacționând la momentele în care propriile răni erau atinse, în special în cuplu. M-am dus în spate către toate persoanele în cauză și mi-am cerut iertare. A fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care le-am făcut în viața mea de adult.
De asemenea, sunt încă o fricoasă. Curajul meu are numele”curajul disperatului”. Deși simt adesea că fac pe mine refuz să las frica să mă controleze. Prima oară când am vorbit în public mi-au tremurat mâinile atât de tare după discurs încât nu am putut să duc țigara la gură.
Și atunci am primit unul dintre cele mai frumoase cuvinte din viața mea ”Andreea, dacă ți-a fost atât de frică și totuși ai vorbit, atunci poți face orice. Fii ca apa – este singura care poate intra în pietre”.
Așa că am făcut castele din bolovani și plajă din ce a putut fi mărunțit. Fă Rai din ce ai, nu?
2. Unora le vin ideile de business-uri in urma unor experiente personale, altora din nevoia de a gasi un sens mai profund al vietii, altii au profil de investitori si antreprenori. Cum s-a nascut la tine ideea aplicatiei de dating LIA?
Cred că la mine a fost câte puțin din fiecare. Am o amică care mi-a spus cândva ”Andreea, dacă tu rămâi angajată toată viața o să mori repede”. Nevoia de libertate este prea mare ca să pot sta prea mult în structuri care nu sunt făcute de mine sau nu pot fi modificate cum vreau eu.
Este miraculos faptul că lucrez cu același angajator de 5 ani. Din 2014 am tot oscilat între antreprenoriat și statut de angajat.
Dar prima oară când am avut o idee de afaceri a fost după ce am terminat facultatea și am vrut să fac o firmă de pompe funebre.
Mama s-a oripilat instant, a râs de mine. La vremea respectivă părerea ei încă conta enorm în ceea ce privește maniera în care îmi trăiesc viața, așa că am abandonat ideea. Crezi că ar fi fost de succes – întreb eu ironic?
Așa că da, antreprenoarea este în sângele meu. Chiar dacă vine cu bătaie de cap. Cred că primele două tentative au fost de fapt niște cursuri din care am învățat cum se face. Deși LIA va fi o provocare colosală, mai ales când vom începe să creștem ca echipă și module de business.
Cândva, pare o veșnicie în spate, îmi căutam pereche pe Tinder. Și m-am ofticat că nu îmi plăcea ce interacțiuni aveam colo, nu prea duceau nicăieri, așa că m-am decis – în un moment de nebunie, ziceam în un interviu anterior, că o să fac eu o aplicație de matrimoniale. Și că așa mă voi căsători. Și am făcut 😊. Vedem dacă se ține și ea de promisiune.
Momentan sunt mult prea ocupată cu 2 locuri de muncă în paralel, plus dezvoltarea personală, ca să am energie să investesc în o relație de cuplu. Și nu ar fi cinstit față de celălalt.
Sistemul LIA, pentru că nu este doar o aplicație și va deveni ditai platforma, este rezultatul celor 7 ani de călătorie înapoi la mine, la ceea ce sunt eu, dincolo de ceea ce ne spune mediul să fim. 7 ani de terapie individuala, regresii, terapii energetice, jurnal zilnic, cursuri, cărți, articole, mii de discuții cu persoane în diverse contexte – toate m-au îmbogățit, m-au ajutat să vindec trecutul meu relațional. Este o călătorie de o viață, dar începutul a fost mai dificil.
Am încercat să prezint conceptul către investitori. Nu mi-a plăcut. Toți mă fugăreau să fac ceva care să facă bani rapid. Iar eu voiam să construiesc ceva pornit din grija față de utilizatori. O să facă și bani, dar nu am acceptat să alterez grija față de oameni doar ca să fac bani mai repede.
Apoi am încercat să fac parteneriate cu programatori – ei să scrie codul, eu să fac conceptul. Nu a ieșit nici asta bine. Apoi am fost binecuvântată cu resurse financiare proprii.
Așa că am putut să construiesc totul așa cum am visat.
LIA este un viitor zgârie nori care are abia parterul funcțional. Mi-am dorit și îmi doresc o aplicație asumată, pentru oameni asumați, indiferent dacă este confortabil sau nu. Adevărul este adesea inconfortabil. Expunerea este inconfortabilă. Dar este singura cale spre relaționări oneste, transparente și cu potențial mult mai mare de a fi de calitate, de a genera amintiri pozitive sau chiar căsnicii. Nimic nu se poate construi pe minciună. Nu în relații, indiferent dacă sunt de cuplu sau de amiciție.
Așa că am construit-o pe LIA transparentă.
Și va fi tot mai bogată în informații. Acum e doar primul pas.
3. Ce face mai exact si cum imbogățește Lia viata celor care o utilizeaza?
Este o aplicație mobilă de relaționare. Insist pe relaționare pentru că are și opțiuni pentru cei care caută doar socializare, să își facă prieteni noi, să aibă cu cine sta de vorbă.
Primul lucru pe care îl oferă LIA sunt opțiunile asumate, clare, transparente, posibilitatea de a intra în legătură cu persoane care caută același lucru ca și utilizatorul.
Aplicația solicită fiecarei persoane, la completarea profilului, să precizeze ce tip de relaționare caută, iar informația este vizibilă, transparentă, pe profil.
Prin urmare, cei care vizualizează potențialii parteneri știu din start dacă sunt aliniați în ceea ce privește scopul relaționării.
Are doi algoritmi de selecție – unul pe baza opțiunilor exprimate de utilizatori la crearea profilului – preferințe sexuale, vârstă, ce caută în platforma.
Al doilea, care este complet nou, nu a fost regăsit deloc în cercetările noastre în ceea ce privește concurența, se numește ”Ce ai chef azi?”. Literalmente LIA oferă posibilitatea de a avea numai AZI chef să faci ceva. Ca în ceea ce privește opțiunile alimentare 😊.
De obicei mănânci salată, dar azi vrei pizza. LIA te ajută să le ai pe amândouă, dacă dorești. Ce face acest algoritm este să permită utilizatorilor să intre în contact, în ziua în care decid să îl folosească, cu persoanele care caută același lucru cu ei, dar pentru o singură zi.
De exemplu, daca persoana caută o relație, dar este mutată proaspăt în oraș și are chef de vorbă cu cineva în o seara, tot ce trebuie să facă este să bifeze opțiunea ”Chef de vorbă” de la ”Ce ai chef azi?” și algoritmul o va pune în legătură, îi va arăta toate lumea care în ziua respectivă sunt dornici să stea la povești cu cineva.
Pentru cei care doresc să fie mai discreți în ceea ce privește zbenguielile temporare, fără să afișeze acest lucru pe profilul personal – vizibil pentru toată lumea, au exact această opțiune ”Zbenguială”. În această situație, discuțiile pot fi oneste și directe, fără a exista neînțelegeri în ceea ce privește scopul discuției sau a întâlnirii.
Din cele spuse mai sus este clar că LIA oferă timp.
Adesea, căutarea unei persoane cu interese similare, măcar în ceea ce privește tipul de relaționare dorit implică discuții prelungite și chiar întâlniri în oraș. Iar când interesele nu sunt aliniate vorbim de timp pierdut și eventual dezamăgiri dureroase.
In plus, oferă instrumente de educație relațională, chiar și sfaturi practice pentru primele întâlniri, cum sunt cele 4 broșuri de pe site, care pot fi descărcate gratuit:
In plus, cum toată lumea știe deja că dacă nu avem o relație bună cu noi înșine șansele să fim dezamăgiți în dragoste și în alte relații sunt mult mai mari pentru că nu știm să ne protejăm eficient, am pus la dispoziția utilizatorilor, pentru totdeauna gratuit, blogul și mesajele de pe Facebook și Instagram.
https://www.facebook.com/lia.dating
https://www.instagram.com/lia.dating.app/
Toate aceste mesaje, mai lungi sau mai scurte, conțin și sugestii de creștere a stimei de sine, precum și sugestii legate de relaționare în general. Sunt rezultatul a ani de zile de studiu, de experiențe de viață personală, dar și din a altora.
4. Comparand cu businessuri similare, care este plusul de valoare care o face pe LIA unica fata de concurenta?
Răspunsul e simplu:
– transparență – pe profil este vizibil scopul relaționării;
– algoritmi funcționali care permit – în același timp să avem atât obiective pe termen lung, cât și să ținem cont de dorințele de moment
– discreție – mai ales dacă dorințele de moment fac parte din categoria celor care sunt mai judecate la nivel societal, mai ales în cazul persoanelor de sex feminin
– este incluziva, fiind destinata si persoanelor din comunitatea LGBT.
LIA este o platformă în care judecata nu are loc și toată lumea este binevenită.
Iar planurile de viitor ne vor diferenția din ce în ce mai mult față de orice altă aplicație de pe piață.
Nu în ultimul rând, LIA este o aplicație făcută de români pentru români.
Culorile din design sunt inspirate din ia românească, iar LIA chiar este îmbrăcată în ie din când în când, în ilustrații. Textele sunt în română. Câteodată, tipic românesc, mai scăpăm greșeli în textele folosite și ne trag de mânecă utilizatorii 😊.
5. Ai facut research inainte de lansarea aplicatiei de dating LIA pentru o perioada destul de mare de timp, ai regasit in studiile tale informatii despre faptul ca in ultimii 20-30 ani oamenii sunt mai singuri, desi au la dispozitie atatea mijloace de comunicare si modalitati de a fi mai aproape unii de ceilalti?
Hmmm, cred că oamenii se simt mai singuri, nu neapărat pentru că sunt mai singuri. Noțiunea de singurătate este foarte relativă, din punctul meu de vedere.
În primul rând, conform psihologiei și curentelor spirituale, nu suntem niciodată singuri pentru că ne avem pe noi înșine. Eu am aderat extrem de bine la această abordare și o resimt ca fiind foarte sănătoasă.
M-a făcut să trec de la nevoia de a fi înconjurată de oameni cu orice preț la plăcerea de a fi înconjurată de oameni. Nevoia înseamnă în esență că nu poți trăi fără ceva sau cineva, ceea ce este utopic.
Plăcerea companiei este un dar de care ne putem bucura fără să disperăm când nu o avem. Este o perspectivă care ne dă libertate.
În plus, când ne place compania noastră avem nevoie de momente de liniște, de singurătate, de meditație, de plimbare eu cu mine, ca să avem spațiu pentru a ne pune gândurile în ordine, pentru a clarifica semne de întrebare, pentru a ne dez-agita, desprinde de haosul din jurul nostru.
Și atunci când ajungem la punctul de a ne place singurătatea suntem și mai selectivi în ceea ce privește persoanele cu care petrecem timp, mai ales în intimitate.
Ca să fac analogie, a ajunge la punctul în care te simți bine fără să ai nevoie de compania altcuiva este ca și cum ți-ai construi o casă cu mâinile tale, fără ajutor prea mult din afară și ajungi la punctul în care te muți în ea. Și îți place maxim cum a ieșit și cum te simți în ea. No, nu primești orice tip de musafir, corect? Nu iei pe oricine de pe stradă și îl/o inviți la tine acasă, corect?
Chiar și cunoscuții tăi trebuie să respecte niște reguli când întră în casa ta, cum ar fi să nu aibă papucii plini de noroi sau dacă îi au, să îi lase la intrare.
Cam așa e și cu casa sufletului nostru – odată ce ajungem să îl cunoaștem și să avem o relație cu el suntem mult mai atenți șa persoanele pe care le invităm în intimitatea noastră emoțională și sexuală.
Întorcându-mă la întrebarea ta, părerea mea este că oamenii nu sunt singuri, ci că foarte multă lume a uitat cum să se conecteze vulnerabil, deschis, onest cu alții. Mulți nu știm – pentru că nu am trăit niciodată – ce înseamnă iubirea adevărată și blândețea, iertarea. Iar interacțiunile superficiale dau senzația de singurătate.
Toți știm vorba ”Singurătatea în doi doare mai tare decât singurătatea singur/ă”. pentru că așa este.
Așa că, mai pe scurt, părerea mea este că mulți oameni vorbesc mult, scot multe cuvinte pe gură fără să comunice de fapt ceva. Mulți s-au lenevit și nu mai depun efort în construirea unei relații, indiferent de tipul ei.
O relație este ca un copil, ca un proiect făcut în doi. Fără implicare, fără efort nu crește, moare. Nu e suficient să pui sămânța în un ghiveci – trebuie să pui apă constant, cât are nevoie, să cureți planta când crește, să o ții la soare etc. Iar acest efort este valabil în cazul oricărei relaționări, de la cea de cuplu până la cea profesională.
A apărut un curent stupid pe piață care spune că dacă o relație nu merge de la sine atunci nu este menit să fie. Sau că dacă X nu te iubește/place exact așa cum ești atunci nu e persoana potrivită. Nu există așa ceva. O casă se construiește singură? Se numește acasă pentru amândoi dacă e construită numai de unul? Poate careva să spună că este perfect/ă și că nu are nevoie de nicio îmbunătățire a comportamentului în cuplu, astfel încât nicio schimbare să nu fie necesară? Putem spune că oamenii sunt identici în dorințe și nevoi și că nu e necesar să ne adaptăm la nevoile celuilalt pentru că ce ne face fericiți pe noi automat îi face fericiți și pe ei?
Păi ce facem cu exemplu clasic al mersului la pescuit care îl încântă pe le la maxim și pe ea o plictisește la maxim? Sau cu mersul la cumpărături?
Așa că nu, oamenii nu sunt singuri. Se simt singuri pentru că nu au grijă de ei înșiși, de nevoile proprii. Pentru că renunță la dorințele proprii pentru a le satisface pe ale altora până la punctul în care uită ce își doreau ei de fapt.
Se simt siguri pentru că au uitat ce înseamnă vulnerabilitatea, conexiunea autentică, de la suflet la suflet.
Se simt singuri pentru că aleg să poarte măști ca să primească LIKE-uri pe Facebook în loc să iasă la o plimbare fără machiaj cu o persoană cu care pot avea o conversație sinceră.
Se simt singuri pentru să ce lasă conduși, controlați de frică – de a fi judecați, respinși, răniți. Lasă această frică, trecutul să preia complet controlul asupra deciziilor proprii și fug de tot ceea ce se aseamănă cu iubirea.
Si apoi plâng pe rețelele sociale că nu îi iubește nimeni. Sau seara în pernă.
Păi om bun, cum vrei să te ia cineva in brațe, piețe pe piele, suflet pe suflet, dacă tu fugi ca iepurele de fiecare dată când cineva întinde brațele spre tine și stau tot timpul îmbrăcat în costum de astronaut?
Cum poți să simți tu căldura corpului meu, parfumul, dacă nu stai la fel de gol, vulnerabil în brațele mele? Tehnologia, programul de muncă excesiv de lung, social media, experiențele dureroase, mesajele care vorbesc cu atâta negativism despre relații, frica – toate au contribuit și contribuie la sentimentul de singurătate generalizat.
Și da, se poate și altfel. Putem scăpa de singurătate, de sentimentul de singurătate de fapt restabilind legătura cu noi înșine. Prin meditație, plimbări în natură, terapie, terapii energetice – Reiki, biohealing, regresii, jurnal, religie. Nu contează calea, ci scopul.
Dumnezeu cu siguranță nu și-a dorit ca noi să ne simțim așa, altfel nu ar fi propovăduit constant că EL este cu noi tot timpul. Poate că acolo este punctul de pornire de fapt… EL este tot timpul cu noi (Dumnezeu, Buddha, Universul, Sinele Superior, Spiritul – fiecare cum simte să îi dea nume).
6. Lipsa de timp pentru conectarea cu sine si cu celalalt, comunicarea insuficienta duc in timp la erodarea relatiei. Exista o reteta de succes pe care o poate pune in aplicare LIA pentru a preveni acest lucru?
Se pare că am anticipat deja întrebarea asta prin răspunsul de mai sus 😊.
Nu cred că am suficiente cuvinte ca să spun CÂT de importantă este autocunoașterea și iubirea de sine în succesul unei relații, mai ales una de cuplu. Și am adesea impresia că oamenii nu înțeleg de ce este atât de importantă treaba asta. Răspunsul este simplu – dacă tu nu te iubești pe tine nu vei ști să mă iubești pe mine.
În esență sunt de-a dreptul egoistă, în sensul că nu neapărat din mega iubire față de tine vreau ca tu să ai grijă de tine și să te iubești, ci ca să știi cum să mă iubești pe mine sănătos.
Este ca și cum i-ai cere cuiva să fie șofer de tir performant în condițiile în care el/ea nu a condus decât bicicleta până la momentul respectiv.
Dacă tu nu ai grijă de sănătatea ta îmi vei cădea pe cap repede, nu la 80+ când poate ajungem amândoi la azil. Dacă tu nu vezi că ce faci cu trupul tău azi va avea afect ireversibil poimâine înseamnă că nu prea ai planuri pe termen lung. Și atunci ce să construiesc cu tine?
Dacă tu nu știi ce vrei, ce își place, ce nu vrei, ce te deranjează, eu de unde să știu cum să te fac fericit/ă?
Dacă tu ai fost rănit/ă în trecutul tău:
– fosta care te-a înșelat, așa că nu mai ai încredere și mă controlezi sau mă acuzi nefondat;
– fostul care te-a bătut, așa că te temi de fiecare dată când mă irit pe ceva, chiar dacă nu am fost niciodată agresiv cu tine în niciun fel;
– mama care te-a criticat și nu mai suporți nicio observație, chiar dacă este fondată;
– tata care te-a părăsit, așa că ești excesiv de agățat/ă de mine de frică să nu te las și eu;
– ai fost supra-responsabil/ă în copilărie crescând mezinii în locul părinților prea ocupați sau neglijenți, așa că nu mai suporți să ai responsabilități față de alte persoane
NOI cum putem construi o relație împreună? Ce bază avem? Cum să te iubesc dacă tu te temi si mă respingi?
Cum să îmi fac planuri de viitor cu tine dacă nu refuzi planurile de viitor? Cum să îmi exprim nevoile dacă tu refuzi orice responsabilitate de cuplu?
De asemenea, recomand tuturor să ignore mass media și mesajele de prost gust, atât la adresa femeilor, cât și la adresa bărbaților. Recomandarea mea este să intre în orice relaționare cu curiozitate – cine este persoana asta? Cum este? Ce îi place? Ce își dorește? Ce visuri are?
Autenticitatea este cheia. Cei care caută cuplu pot economisi extrem de mult timp în acest fel. Le recomand să ignore frica de respingere pentru că este o chestiune de timp până când persoana de lângă ei îi va cunoaște cu adevărat oricum. Puțini sunt sociopați și capabili să păstreze măștile pe termen lung, mai ales în intimitate. Dar, dacă se ajunge la ruptură, cea care apare după ceva timp doare și dă senzația de abandon, care este dureroasă.
A fi 100% autentic de la început pur și simplu economisește timp. Nu suntem pe aceeași lungime de undă? Mai căutăm. Nu ne blocăm în o conexiune cu prea multe necunoscute, care ies la iveală după luni sau ani.
Onestitatea, transparența. A pune întrebări, a răspunde la întrebări. Părerea mea personală este că primele întâlniri ar trebui să fie aproape ca un interviu de angajare degajat. Fără perdea, fără limite la întrebări, mai ales pentru cei care doresc să se căsătorească, caută o relație cu angajament.
Sunt necesare discuții despre valori, principii. Atunci, nu mai târziu sau niciodată, că așa ajungem să ne batem cap în cap – pentru că ne-a fost frică sau rușine să discutăm așa numitele ”subiecte delicate”.
Ce anume este delicat la a discuta despre cum înțelegem fidelitatea? Sau onestitatea în cuplu? Sau așteptările legate de cât timp de cuplu ne dorim? Cum ne împărțim banii? Ce anume este delicat în asta nu voi înțelege niciodată.
Amorul de calitate. Iaca un subiect tabu de care îndrăznesc să vorbesc. Părerea mea este că fiecare relație se bazează pe 3 piloni principali – comunicare eficientă, sex de calitate și sentimentele de iubire.
Fără comunicare nu merge nimic, oricât de intense și bune sunt celelalte două se vor duce dacă apar neînțelegerile. Dar o relație fără sex de calitate este o relație de colegi de apartament sau abuziva și profund nefericită pentru ambele părți implicate.
Suntem biologie în esență și corpul are nevoi. Femeile frigide au predispoziție medicală mai mare către boli are aparatului genital. Bărbații care se înfrânează au predispoziție spre dependențe, fiind principala cale de comunicare și conexiune pentru ei. De aceea recomand cu incredere mersul la specialist cand lucrurile nu merg.
7. Cum suna viitorul pentru LIA?
Bine, zic eu 😊. Deocamdată creșterea este exponențială, mult peste așteptările noastre cele mai optimiste. Încă mai reparăm bug-uri micuțe, utilizatorii au fost absolut fantastici cu sprijinul oferit. Am creat în aplicație un cont, Product Owner și am invitat lumea sa mă contacteze pentru a oferi sugestii și feed-back. Răspunsurile au fost copleșitoare, sprijinul la fel. Sunt extrem de recunoscătoare.
Planurile de viitor sunt ambițioase. Ne-am dorit ca anul acesta să implementăm funcționalități suplimentare:
– un set de întrebări adiacente, ce vor fi completate post-înregistrare, pentru a adăuga informații suplimentare despre fiecare utilizator în parte
– un test de personalitate care indică compatibilitatea de stil de a iubi în o relație
– anul acesta vom implementa și abonamentul.
L-am făcut accesibil, minimum care să ne permită să susținem financiar creșterea proiectului – 25 RON + TVA. Avem zero intenții să creștem valoarea abonamentului indiferent de evoluția aplicației în sine.
Pe termen mediu și lung, adică următorii 5 ani avem o mulțime de idei:
- evenimente de cunoaștere organizate la nivel național
- sistem de reduceri care să sprijine întâlnirile față în față
- sistem de sprijin pentru o prezentare mai atractivă în aplicație
- call center de suport și ghidaj
- conferințe gratuite de educație relaționala
- modul de educație sexuală
- modul de evenimente dedicate cuplurilor care vor să își creeze amintiri și nu au timp să se organizeze
Am fost întrebată ce voi face cu banii câștigați din LIA.
în primul rând voi angaja o echipă mai mare decât cea de acum și vom lucra toți cu normă întreagă. Este ceea ce ne va ajuta să implementăm ideile existente mult mai repede decât o putem face acum.
Intenționez să am cel mai bun pachet de beneficii de pe piață, cu multe zile de concediu, salarii mari, program de lucru redus și proiecte de dezvoltare personală a angajaților. Vreau ca cei care lucrează pentru LIA să aibă și viață de familie, și timp de hobby-uri, îmi doresc să lucreze cu entuziasm pentru proiect.
Eu personal, pentru mine, doresc o casă cu piscină, ca să pot înota zilnic și să economisesc timp. Este visul meu din copilărie. Iar cățeii mei se vor putea juca toată ziua în curte.
Pe termen lung doresc să ne implicăm în proiecte cu impact social. Acesta este visul meu cel mare:
Construcție de școli, grădinițe și creșe
Sistem de bone testate și instruite puse la dispoziția familiilor cu părinți muncitori
Construcție de spitale, azile de bătrâni și orfelinate
Implicare in proiecte de sterilizare în masă a animalelor fără stăpân, dresaj și adăposturi
Intenția mea este să construiesc sisteme auto-sustenabile care să își continue existența și după ce eu nu voi mai fi.
LIA nu este un moft de moment pentru mine și pentru noi, cei care am construit-o cu niște eforturi absolut colosale.
Este un proiect de o viață, este o ființă în sine care va crește, se va dezvolta. Și care are un scop comun, unic – să aducă o schimbare pozitivă în viața tuturor celor care vor interacționa cu LIA, în o formă sau alta.
Sunt idealistă spune lumea. Așa au spus și când am decis să o creez. Și iată.
Orice lucru extraordinar, orice schimbare pozitivă a pornit cu o persoană care a îndrăznit să creadă că se poate și altfel. Eu cred că fac parte din categoria acelor ”Nebuni”. Și mă bucur 😊.
8. Cum crezi ca sunt influentate relatiile de credinte / stereotipuri?
Depinde de credințe și stereotipuri. Dau aici un exemplu din viața reală, pe care l-am auzit la unul din workshop-urile lui Zoltan Vereș.
Povestea el că a ajuns la el la terapie un cuplu de tineri, proaspăt căsătoriți. Le-a pus mai multe întrebări și concluzia a fost că relația lor a mers foarte bine până când s-au căsătorit. Explicația lui, pe care eu o consider foarte validă, a fost că există în inconștientul colectiv (adică ceea ce am învățat ca informație despre cum este viața în cuplu – din familie, plus mass-media) un set de credințe cu conotație negativă care au dus aproape la divorț în cazul cuplului respectiv.
Pentru a conștientiza CÂT de mare este efectul unei credințe asupra comportamentului și deciziilor noastre vă dau următorul exemplu. Dacă întâlniți o persoană care a făcut pușcărie pentru că a omorât un om cu mașina vă suiți cu el/ea la volan? Și dacă o faceți puteți spune cu mâna pe inimă că sunteți relaxați, convinși că abilitățile sale de conducere sunt excelente, că sunteți în siguranță? Cel mai probabil nu.
Există în psihologie o expresie – ”predicția care se autoîmplinește”. Aceasta se referă la faptul că dacă noi credem că ceva se va întâmpla într- un anumit fel chiar așa va fi, indiferent dacă ne gândim la un rezultat fericit sau nu.
Ce se întâmplă în spate este că această convingere ne face să ne concentrăm atenția asupra a ceea ce confirmă părerea noastră inițială. Cam cum este când mergem să așteptăm persoana iubită la gară și reușim să o identificăm rapid, deși este înconjurată de o mulțime de oameni. Dar pentru că o căutăm cu privirea, o vedem imediat.
No, în cazul relațiilor de cuplu, ce ne așteptăm să se întâmple în cadrul relației, comportamentul pe care ne așteptăm să îl aibă X pe care abia l-am cunoscut ne va sări în ochi ca oțetul. Pentru că asta căutăm cu privirea minții.
Dacă așteptările noastre sunt încărcate de frică, relația este deja condamnată la conflicte și tensiuni.
Dacă ne așteptăm ca X să ne înșele, putem concluziona din diverse comportamente că ne înșeală, facem acuzații, avem crize de gelozie. De multe ori, după despărțire, aflăm că de fapt persoana își vedea de treabă și că da, am exagerat noi. Am exagerat pentru că asta căutam, conștient sau nu – dovezi că este infidel/ă.
Același mecanism funcționează și în ceea ce privește așteptările pozitive. Căutându-le, fiind focusați numai pe asta, câteodată acest mecanism, deși optimist, poate exagera importanța comportamentelor pozitive și riscăm să nu băgăm în seamă semnalele de alarmă timpurii.
Prin urmare, înainte de a începe o relație de cuplu, recomandarea mea este să faceți exercițiul descris în această înregistrare.
Este un exercițiu super simplu și cu impact colosal de bun. Ne ajută să identificăm ce credințe avem în legătură cu o relație de cuplu, cu persoanele de interes pentru noi (indiferent de sexul lor) și, dacă avem așteptări negative le putem schimba.
Si, pentru detalii legate de maniera în care mentalitatea de lipsă poate omorî o relație înainte de a își lua zborul, vă recomand mesajul de mai jos:
Închei prin a vă spune un adevăr simplu: când vă este teamă că veți suferi și această teamă vă face să dați înapoi, să respingeți un potențial partener romantic sau chiar pe cel existent, amintiți-vă asta: aveti X ani (cât ani aveți voi) ani de dovadă că aveți putere să supraviețuiți în orice circumstanțe.
O relație de cuplu este o nevoie fundamentală. Este ca nevoie de apă și mâncare. Copiii care nu sunt iubiți când sunt mici, nu sunt atinși, luați în brațe nu cresc în greutate și mulți mor. Mor pur și simplu de inimă rea, de singurătate, de lipsa iubirii.
Adulții care refuză, din cauza experiențelor din trecut, să mai aibă o relație de cuplu mor la rândul lor. Cel mai adesea suferă mai tare când ajung acasă în un pat gol sau când nu au pe cineva drag cu care să se bucure în doi, decât ar suferi dacă o relație de cuplu în care au iubit nu a mers.
Lăsați iubirea de sine, sufletul să vă ghideze. Și veți alege înțelept. Pentru că sufletul știe ceea ce mintea nu poate să înțeleagă.
Dar pentru asta este necesar să vă luați întâi voi pe voi în brațe, să vorbiți cu sufletul vostru, nu să îl ascundeți în spatele unor ziduri din spatele cărora nu i se poate auzi cântecul.”