Dezvoltare personala, Time management

Avem sau nu timp

Suntem asaltați de informație dar si de responsabilități – fie ca vorbim de sarcini de serviciu, de familie si timp pentru noi înșine găsim din ce in ce mai puțin.

Concurăm cu noi înșine, cu cei din jur, alergam după o viata perfecta si la finalul zilei la întrebarea unui prieten, soț, parinte despre ce “am făcut azi”, ajungem de cele mai multe ori la concluzia “nimic” sau “am fost numai in ședințe” sau “am muncit pe rupte” etc.

Acel nimic este echivalent cu “nimic important pentru mine”, caci in mare parte facem pentru ceilalți si abia seara, când liniștea ne e ” sfetnic bun”, realizam ca agitatia de peste zi, toți cei cărora le-am servit drept “rampa de satisfacere a propriilor interese” ne-au epuizat resursele energetice, pozitivismul, încrederea in oameni etc

Si a doua zi o luam de la capăt dar timpul nu iartă nimic si ajungem la un moment dat sa fim noi cei care avem nevoie de ajutor, de o vorbă buna, de a înțelege viata si dincolo de zona materiala.  Si atunci e posibil sa mai prindem un tren al speranței împlinite sau sa ne întrebam la ce ne-a folosit agitația, tăcerea in fata oamenilor care au urmărit sa profite de noi si daca ceea ce am devenit este de fapt ceea ce ne-am dorit sau doar un rezultat al presiunilor externe asupra noastră.

Am ținut un training de management al timpului cu alti 2 colegi si surprinzator atentia celor din sala nu a fost neapărat acaparata de metodele de îmbunătățire, de tehnicile de prioritizare despre care voi scrie intr-un articol viitor, cat de concluzia finala – gandeste-te la tine cel de ACUM, la ce si cum faci si daca modul in care îți împarți timpul este alegerea ta.

Timpul nu este resursa pe care o folosim cu chibzuință sau o risipim in neștire, este o alegere a oamenilor, activitatilor, a tuturor lucrurilor pe care ni le dorim in viata si pentru care plătim cu timp.

Umbrelele colorate – poza din articol – semnifica pentru mine etapele vieții si oamenii faini pe care ii întâlnim in scurta noastră călătorie si când deschid o umbrela înseamnă ca îmi amintesc cu plăcere de ei, ca am “risipit” timp de calitate.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s