Haideti sa ne jucam !

Nu ne oprim din joacă atunci când îmbătrânim, ci îmbătrânim când încetăm să ne mai jucăm. (George B. Shaw)

Îmi aduc aminte cu mare drag crampeie din copilărie, mai ales pe bunicul care imi citea povesti la gura sobei sau imi povestea din viața lui plină de peripetii si de pericol, căci fusese in razboi. In fata mea se perindau cavaleri cu săbii, dusmani de temut, domnite frumoase, castele fermecate si cate si mai cate.

Si ca sa exemplifice sa priceapă copilul, lua bunica papusoiul de porumb, ii punea eșarfa ei si zicea ca e domnița. Iar bunicul cioplea din lemn un calaret vânjos si gata de luptă. Iar eu eram toata un zambet, alergam fericita de la unul la altul si ma jucam, mancam si iar ma jucam. Uneori mama ii zicea bunicului ca ma răsfață prea mult si ca mie îmi arde numai de joaca, la care bunicul o corecta cu blandete: „Lasa fata sa se joace. Prin joaca deprinde marile lecții de viață”.

Jocul este un impuls irezistibil, prin care copilul îşi modelează propria-i statuie! (Jean Chateau)

Cata dreptate avea dragul meu bunic ! Mi-am dat seama tarziu, când am ajuns intr-o mare corporatie si am mers in teambuilding si „ne-am jucat” cu scopul de a ne simți bine, dar mai ales de a ne „cunoaște”. Magia jocului ne a adus aproape unii de altii, a simplificat diferențele de caracter datorita obiectivului comun si cel putin mie mi-a bucurat sufletul. Ca parinte, am datoria morala sa formez un caracter puternic, onest, capabil sa facă fata oricăror situatii dificile din viața si de aceea o pregatesc pe fetita mea pentru aceste lucruri prin intermediul jocului. Craciunul este ocazia excelenta sa ii cumpar cateva board games si sa ne jucam in familie.

Nu e greu să joci, e greu să te opreşti din joc (proverb polonez)

Ca atare, dragii mei, daca nu stiti ce sa le luați micutilor voștri de Moș Nicolae si Mos Craciun, va recomand cu încredere jocurile de societate de la Cutia.ro, in mod deosebit Carcassonne si Stone Age.

Le recomand cu drag pentru ca sunt jocuri de strategie, din care micutii vor invata ce înseamnă „resurse limitate”, ce înseamnă sa ia decizii si sa îsi asume riscuri, de ce e important să gandeasca in perspectiva, adică „marile lectii ale vieții”, cum spunea bunul meu.

Carcassonne sau cum intrăm in peisajul medieval

Haideti copii mari si mici cu vârste peste 8 ani sa ne jucam Carcassonne ! Nu e complicat deloc, o sa va placa sigur!

Suntem mai tari decât primarii, construim orase, drumuri, paijisti si manastiri. Si asta plasand piese adiacente celor de pe suprafata de joc (drum langa drum de exemplu). Cum munca nu se face singura, ne-am luat câte 7 „meeples” sau supuși rosii, galbeni, albastri, verzi si negrii. Si ce sa vezi – avem si roluri: calugar, cavaler,  țăran sau chiar talhar. Alegem dacă si ce supus plasăm pe cartonașul nostru de teren si tinem cont de regula sa nu mai existe alt meeple identic in acelasi teritoriu.

Si daca vreți mai multă adrenalina si varietate, încercati varianta Caecassonne Big Box cu unsprezece extensii: Râul, Abatele, Hanuri și catedrale, Negustori și constructori, Aparate de zbor, Depeșe, Bacuri, Minele de aur, Magicianul și vrăjitoarea, Haiducii, Cercuri în lan. Ce ziceti, va băgați la o joaca cu mine?

Stone Age sau jocul progresului civilizatiei

Si cu ai mei sigur ma joc si Stone Age, fii mea s-ar juca non stop dacă ar putea.

Avem jetoane de alimente, resurse de lemn, caramizi, aur, piatra si pana la 10 oameni de trib pe care ii putem folosi in 3 faze de joc. In prima ii plasam pe regiunile din plansa care aduc maximul de beneficiu conform strategiei ( la vânătoare pentru mâncare, în cariere sau pădure, etc), in a doua ne activam oamenii și in a treia ii hrănim ca doar nu putem fi productivi pe stomacul gol. E un sentiment de satisfactie incredibil sa stii ca ai contribuit si tu la dezvoltarea nivelului de civilizatie unui trib. Așa e și in viata – cu pasi mici facem schimbari mari si progresam.

Lasati copiii să se joace, jucati-va si voi cu ei si creati impreuna amintiri frumoase ca să aveți ce privi în bagajul sufletului:

In copilărie ne apăsăm nasul de geam privind în afară. Când ne amintim de copilărie, ne apăsăm nasul de geam, privind înlăuntru. (Robert Brault)

*Superblog 2018

*Poze sponsor si Facebook pentru care am acordul scris