La interviul de colecție de azi a poposit Costin Ciora, lector universitar la Academia de Studii Economice, consultant în compania Qualians și autor al mai multor cărți: „12 ingrediente pentru productivitate”, „Piața imobiliară și comportamentul investițional”, „Analiza si evaluare economico-financiara”. Mi-am dorit sa aflu mai multe despre productivitate, eficienta, factorii perturbatori ai productivității și vă invit să vedeți ce a iesit:
Despre tine și parcursul profesional
Din 2008 sunt lector universitar la ASE Bucuresti, din 2010 am inceput sa lucrez in proiecte de consultanta iar din 2015 am inceput si activitati de training. De anul trecut sunt consultant in cadrul companiei de consultanta Qualians. Pe parcurs s-au strans cateva rezultate, dar le pun mai degraba pe seama dorintei de a contribui mai mult si a fi in folosul celor din jur.
Care dintre metodele de măsurare a productivitatii este cea mai buna și ce formula folosești?
Masurarea productivitatii este un subiect foarte larg. Daca ne gandim strict la productivitatea muncii, putem spune ca masuram prin raportul dintre output (rezultate) si timpul petrecut. De aici si masurarea in productie de exemplu in unitati pe ora. Dar, pe masura ce ponderea activitatiilor de tip servicii din economie a crescut, acest indicator isi arata limitarile. Sa ne imaginam de exemplu o persoana ce lucreaza in domeniul cunoasterii (ex. Resurse umane, finante, marketing etc). A pune o nota cantitativa acestor domenii nu face decat sa limiteze cresterea. Productivitatea la nivel individual o inteleg prin “rezultate mai bune si mai mult timp liber”, acesta fiind si subtitlul cartii mele “12 ingrediente pentru productivitate”.
În ce măsură afectează Facebook sau alte rețele productivitatea și dacă ai o statistica in acest sens?
Orice instrument daca este folosit mai mult decat trebuie nu mai este un instrument. Devine o parte esentiala din viata noastra. Cred ca fiecare isi gaseste modul de lucru eficient si nu exista o reteta. De exemplu, nu vad sensul unei statistici care sa arate ca daca stai x ore pe Facebook esti mai putin productiv. In domenii complexe precum cel creativ sau cel din business, de multe ori e posibil ca cineva sa vina cu o super idee care sa schimbe radical modul in care traim, fie chiar si dupa ce a butonate Facebook-ul sau alta reteta intr-una. Mai degraba, fiecare isi cunoaste propriul ritm prin care stie cand si cat poate lucre la eficienta maxima sic and poate are nevoie de a utiliza o retea sociala pentru a se conecta cu prietenii.
Exista o relație între productivitate și eficienta? Pot funcționa separat și dacă da, cum se raportează una fata de cealaltă?
Orice termen utilizat duce din experienta mea la alti termeni pe care vrem sa-i intelegem. Un lucru insa este sigur. Vrem mai multe rezultate. Dar, atunci cand obtii rezultate ridicate poti ajunge in pozitia in care acestea vin cu un cost. Asadar, cred ca echilibru vine din a ajunge la acele rezultate concomitent cu un nivel mai ridicat al timpului liber. Sa “simti” ca esti pe drumul cel bun. Si pentru aceasta, uneori poate o reechilibrare a rezultatelor e necesara. Sau o ajustare la realitatea fiecaruia.
Ce poate face o organizație pentru a creste productivitatea într – un departament cu rezultate constant slabe pe o perioada de 6 luni? Ce variante de design organizational ar putea utiliza cu succes?
Totul porneste de la alinierea intelegerii cuvantului “productivitate”. Nu cred ca exista intelegere similara in organizatii si e ca si cum ai avea, de fapt, obiective diferite. Si atunci, e normal ca o parte sa vada lipsa de productivitate, iar o alta ca lucrurile sunt in regula. Daca discutam de exemplu de un departament de vanzari, acolo lucrurile sunt mai clare. Iar o perioada de 6 luni cu rezultate slab ear trebui sa duca la cateva schimbari:
– Fie de atitudine cu privire la obiectivul general
– Fie de potrivire intre persoanele din acea pozitie si rol
– Poate de pregatire
Din aceasta scurta analiza a starii actuale se pot desena programe care sa mearga la nivel individual. Dar, dincolo de ce pot face organizatiile, cred mai degraba in ce poate face fiecare pentru propria persoana. Schimbarile vin la nivel individual, prin constientizarea ca lucrurile pot fi facute si altfel, mai productiv.
In cât timp de la angajare devine un angajat cu adevărat productiv? Poate vei spune 6 luni, dar m-ar interesa dacă ai făcut cercetări separate pe acest subiect separat de statistici
Productivitatea este mai mult decat matematica (plusuri, cresteri, scaderi). Ce folos sa ai un membru al echipei ce incepe sa aiba rezultate (adica este productiv din perspectiva organizatiei) daca el se gandeste sa plece pentru ca e coplesit de cate are de facut? As vedea mai degraba o discutie de la inceput cu privire la care sunt asteptarile si cel putin un an in care sa i se permita angajatului sa se acomodeze pentru a deveni mai productiv. De multe ori, in astfel de perioade de acomodare, angajatul vine cu idei de crestere a productivitatii.
Este tehnologia un factor care impulsionează productivitatea sau mai degrabă distrage atenția?
Multa vreme m-am gandit la această intrebare. Si as vrea sa o las tot ca intrebare de reflectare pentru cititorii blogului tau. Este? Avem raspunsurile. Trebuie doar sa petrecem timp analizandu-ne obiceiurile si situatiile proprii.
De ce ai ales sa scrii o carte în aceasta arie și cum putem face noi în mod individual sa o măsurăm și sa îmbunătățim nivelul?
Asa cum am scris si in carte, totul a pornit de la o nevoie personala. Citeam, experimentam si discutam frecvent despre productivitate. Apoi, treptat mi-am dat seama ca-i nauceam pe cei din jurul meu asa ca trebuie sa scot ideile cumva din minte. Asa a iesit planul cartii si drumul parcurs pentru a o scrie. Dar, a fost un drum foarte interesant in care mi-am lasat timp sa reflectez la cateva subiecte pe care le veti regasi in carte.
Care sunt cei mai importanți 5 indicatori de business care îmi spun mie ca o companie este ok din punct de vedere al factorului uman?
Eu cred ca poți avea profit, dar asta nu înseamnă că ai o organizație sanatoasa
O parte din cercetarea din cadrul doctoratului meu ce s-a concluzionat cu cartea „Analiza performantei prin creare de valoare” are la baza o parte din intrebarea ta. Exista indicatori ce ne arata ca o companie, cu toate ca are profit, poate sa distruga valoare. De aici si indicatorii de creare de valoare precum Valoarea Economica Adaugata sau Valoarea de Piata Adaugata. Acesti indicatori cuprind aspecte financiare insa exista teoria lui Michael Porter de la Harvard Business School privind „shared value” prin rolul companiilor de a crea valoare partajabila. Cred ca acolo intra componenta organizationala din perspectiva factorului uman. Cresterea fiecarui angajat duce la potentialul maxim al fiecaruia si in final la dezvoltare organizationala prin valoare creata ce se intoarce in final nu doar angajatilor dar si societatii in ansamblul ei.
Foarte util interviul! Mi-am notat cărțile d-lui Ciora și le voi căuta 🙂