Pornind de la o curiozitate personala, am întrebat colegii de breasla de pe HR Hub despre companii din piață cu o cultura organizationala sănătoasă și câțiva mai curajoși au pomenit de Zitec, Qualitance și alte cateva. Acum ma gândesc dacă toți s-au raportat la același standard sau ce anume au avut în vedere când și-au catalogat companiile astfel. Dacă ma întrebați pe mine pe ce se bazează o cultură organizațională sănătoasă, m-aș raporta la câteva aspecte: management, autonomie în munca, tehnologiile noi, core values și simțul umorului. Deci nu despre teambuilding, nu despre pachetul de beneficii, nu în asta vad eu esenta culturii sănătoase:
Pe ce se bazează o cultură organizațională sănătoasă? Management și autonomie – două puncte cheie
Primul dintre ele este nivelul managerial. Deciziile de top se cascadeaza către angajați și cel mai greu de implementat nu este partea tehnica, de activitate propriu-zisă, ci zona comportamentala. Orice decizie se transmite într-un anumit mod și tocmai acest mod face diferența între un manager bun și unul slab. Concret, dacă vine managerul și pretinde de la voi ca de mâine sa creșteți vânzările cu cel puțin 15%, cum v-ar plăcea sa va transmită aceasta informație:
– Nu ma interesează cum faceți, dar la sfârșitul lunii vreau sa vad noul target atins. Fără discuții!
Sau
– Strategia de business s-a modificat și este nevoie de abilitățile voastre, de munca și talentul vostru pentru a atinge un nou target. Va fi dificil dar aveți toată susținerea mea în acest proces!
Fără îndoială a doua varianta este mult mai human touch, dovedește mai multa empatie din partea managerului și are șanse sa fie mai ușor integrata, acceptata de angajați. Dacă este și reala susținerea managerului, cu atât mai bine. Deci pe ce se bazează o cultura organizationala sănătoasă? Pe manageri empatici, care dovedesc integritate, sunt interesați și de cum facem lucrurile, nu doar de rezultatele la care ajungem. Aceste calități nu funcționează singular, ele se completează și cu alte abilități esențiale ale unui manager: ascultarea activă, adaptabilitate în abordare, tonul vocii, conținut la nivelul fiecărui angajat. Degeaba este un expert tehnic excelent, dacă empatia și ascultarea activă ii sunt noțiuni străine.
Autonomia este al doilea criteriu și consider ca o cultura organizationala este cu atât mai sănătoasă, cu cât oferă mai multa autonomie angajaților sai.
Când îți alegi programul în care lucrezi, respectând anumite limite, când decizi cum ajungi la rezultatul respectiv, dar ții cont și de etica, de respect, când te organizezi singur și mai ales când faci lucruri, fără ca cineva sa te supravegheze pe motive de competența sau control, se cheamă ca ești autonom.
Când tehnologia da tonul culturii organizaționale sănătoase
O cultură organizațională sănătoasă se bazează și pe deschidere la inovație, la tehnologii noi. Este un proces similar cu al organismului. Când este tânăr absoarbe tot din exterior ca informație, energie, vitamine, cand începe sa îmbătrânească, procesul de absorbție încetinește și încep „retușurile” mai mari sau mai mici făcute de medici. Asa este și organizația noastră, în faza de debut e dornica sa testeze, este atenta pe deplin la feedbackul clienților, aduce elemente de noutate în piata. Treptat, compania trece la faza de maturizare, în care inovația exista, dar îmbracă mai mult forma diferitelor îmbunătățiri de procese, de produse sau servicii. Adică mici retușuri, dar nu ceva complet nou. Cu cât retușurile sunt mai multe, cu atât e un semn ca nu mai avem o cultura organizationala sănătoasă.
Cu cât rămânem mai in urma cu tehnologia, cu atât cultura organizației va avea de suferit. Cei tineri vor fi primii care vor părăsi corabia, vom angaja mai mulți oameni sa facă aceleași lucruri pentru ca nu am apelat la softurile noi sa ne ușureze munca. Dacă mixul tineri – persoane mai in vârstă se dezechilibrează prea tare, fie într-o parte fie în alta, cultura companiei are de suferit și rata de turnover creste.
Core values, printre care și umor – de baza pentru relații sănătoase
O cultură organizațională sănătoasă este bazată și pe un core values. Putem face employer branding pe toate canalele, dacă la noi mediul de lucru este toxic, fiți fără grija ca se afla! Dacă respectul, cei 7 ani de acasă, transparenta, spiritul de echipa, meritocratia sunt doar cuvinte de atârnat pe perete și la noi domnesc legea junglei, promovarii pe criterii obscure, legea haosului și a muncii fără scop, fiți siguri ca actualii angajați și candidatii vor transmite în piata adevărata imagine.
Cultura organizationala sănătoasă se întemeiază și pe simțul umorului. Dacă vreți sa va convingeți, mai ales cei care sunteți recrutori, cât de puternic este impactul, intrați într-o companie de IT. Nu este doar despre scriere de cod, despre call-uri cu clienții și rezolvare de bug-uri. Este despre interacțiune umana, povesti spuse în miez de noapte, condimentate cu umor pentru a face munca mai plăcută.
Iată și alte aspecte ce caracterizează o cultura organizationala sănătoasă, conform presei străine.
Voi cum ați caracteriza o cultura organizationala sănătoasă?