Saptamana de lucru de 4 zile este un subiect tot mai des vehiculat de cand s-a trecut la modul de lucru de acasa. Exemple de bune practici avem din companii din Islanda, unde se pare ca 85% din cei care lucreaza au optiunea sa isi aleaga norma de 4 zile pe saptamana.
Dupa cum puteti citi si in articolul acesta, saptamana de lucru de 4 zile aduce beneficii multiple – de la reducerea absenteismului si a numarului de zile de sick leave, la o productivitate mai crescuta si dezvoltarea unei economii sustenabile, prin consum mai redus de energie. Partea la fel de buna este ca salariile nu au scazut, doar pentru simplul fapt ca s-a redus numarul de ore lucrate.
Saptamana de lucru de 4 zile in Romania
Intrebare pe care mi-am pus-o este daca si cat de fezabila este saptamana de lucru de 4 zile in companiile din România. Se pare ca a fost implementata la o agentie de comunicare de la noi si productivitatea, indicatorul urmarit, s-a mentinut la acelasi nivel. Daca am identificat corect agentia, Grafitti PR se pare ca are aproximativ 70 de angajati, un numar suficient de mic incat sa se poata implementa destul de usor saptamana de lucru de 4 zile. Cat de fezabil este insa un astfel de program la o companie cu cel putin 500 de angajati?
Personal tind sa cred ca poate deveni fezabila doar cu indeplinirea catorva conditii:
Normarea corecta a muncii in saptamana de lucru de 4 zile
Asta ar presupune sa ne asiguram ca angajatii isi pot desfasura activitatea in programul normal de lucru si overtime-ul este doar o exceptie. Atata timp cat spunem ca ne dorim o saptamana de 4 zile pentru a avea un echilibru mai bun viata profesionala – viata personala sau ca evitam burnout, este un nonsens sa implementam saptamana de lucru mai scurta. Daca volumul de munca a fost din start dezechilibrat, o reducere a numarului de zile va accentua acest deficit pentru ca ne vom impune sa realizam acelasi volum de munca intr-un timp mai scurt. Pe termen lung burnout-ul este garantat, chiar daca legal vom ramane la 4 zile.
Schimbarea intregului ecosistem – incluzand si educarea clientilor
Implementarea saptamanii de lucru reduse in conditiile in care clientii iti trimit comenzi inclusiv in ziua de vineri va duce fie la pierderea clientului respectiv, daca mai are si alte optiuni de cumparare, fie la educarea lui, adica o negociere de ambele parti pentru ca nevoile sa ii fie adresate doar in programul lucru. Am vazut foarte rar ca o companie sa isi selecteze atat de bine clientii incat sa impuna ea regulile si unul dintre motive este legat de cifra de afaceri. Chiar si atunci cand evoluezi de la startup la companie multinationala, clientul ramane o prioritate si negocierea se duce pe termene de facturare, pe asumarea unui anumit volum de produse/servicii achizitionate si mai putin pe comanda /livrarea doar in zilele x, y, z.
Masurarea performantei in mod continuu
Sunt destul de multe companii care au renuntat la evaluarea performantei, dar tot atatea care au o evaluare anuala. Intr-un set up cu 4 zile de lucru nu merge clar un sistem anual de evaluare, cu atât mai mult acolo unde nu exista incredere in angajati, ca pot lucra la fel de bine si de acasa. Un sistem axat pe ideea de care mentiona Paul Olteanu intr-unul din podcasturile sale Mind Architect si anume spargerea elefantului in bucati o vad ca fiind absolut necesara. Asta inseamna sa ai un sistem de obiective saptamanal si sa poti evalua munca angajatului la nivel de rezultat pe fiecare obiectiv. Un astfel de sistem implica continuitate si mai ales o buna comunicare intre manager si angajat.
Saptamana de lucru scurta si bias-ul de productivitate
In Japonia se pare ca s-a constatat cresterea productivitatii cu 40% urmare a implementarii unui astfel de sistem, dar nu am vazut detalii legate de tipul de companie. Personal cred ca vorbim de un bias, adica e firesc ca productivitatea sa creasca in primele luni de la lansarea unui nou mod de lucru, dar ce se intampla pe termen lung?
Dinamica business-ului dicteaza si reorganizarea muncii, volumul, iar nivelul de concentrare nu implica schimbari semnificative la saptamana de lucru de 5 zile versus cea de 4 zile, studiile aratand ca in medie un angajat este productiv pentru doua ore si 53 de minute intr un program de 8 ore, ceea ce inseamna ca pe termen lung, intr-un context foarte dinamic, nivelul de uzura psihica va creste. Ma indoiesc ca intr-un an un angajat va ramâne la fel de productiv sau chiar ii va creste productivitatea daca lucreaza 4 zile.
Mai degraba in locul saptamanii de lucru de 4 zile, vad viabil un program de 6 ore pentru trei zile din saptamana, ceea ce va permite angajatului sa isi pastreze constanta in privinta ritmului de lucru. „Sa tragem in 4 zile” ca sa avem timp liber apoi nu impulsioneaza nici macar echipa, ba chiar s-ar putea sa apara disensiuni, incercand sa ne presam colegii sa ne dea totul mai repede.
Daca ati experimentat programul saptamanal de lucru redus, mi-ar placea sa povestiti experienta fie aici, fie in privat pe oanahrp@gmail.com.
*Articolul acesta precum si orice articol pe teme de HR nu reprezinta punctul de vedere al companiei in care lucrez, blogul fiind exprimarea propriilor pareri despre subiecte de HR.
Pertinent, foarte detaliat! Mi-ai dat de gândit, săptămâna de lucru de 4 zile pare o idee bună pentru angajați, dar cred că trebuie urmărit pe termen lung, atât în termeni de performanță, dar mă gândesc că în timp poți ajunge la burnout…