Imagineaza-ti situatia de mai jos: te afli in mijlocul unui concert cu mii de fani si brusc realizezi ca nu mai ai portofelul si aveai acolo chei, buletin, bani, carduri etc. Cum te simți? Posibil enervat pentru ca vei pierde mult timp pe la diverse instituții sa iti faci noi carduri, un nou act de identitate etc daca nu ai norocul sa gaseasca cineva portofelul.
Ce legătură exista intre pierderea buletinului si criza de identitate profesionala?
Ei bine chiar daca tu stii cine esti, unde stai, cine iti sunt părinții, in fata autoritatilor nu ai o identitate personalizata. Esti un simplu om si atat.
Similar, cand treci de o anumita varsta, chiar daca știi cine ești, ai niste abilitati incredibile, se pare ca in fata autoritarilor numite acum recrutori, nu mai esti o „tinta”, un ” must” pentru organizatii. Si acum bomba – dintre cei 624000 de someri in 2015, potrivit studiului publicat de Institutul National de Statistica aproximativ 30% au varsta cuprinsa intre 15 si 34 ani !
Daca ma uit la cateva aspecte as spune ca nu e deloc intamplator:
- Învățământul nostru este cu cateva exceptii predominant teoretic
- Invatamantul nu pune accent pe descoperirea vocatiei elevului sau dezvoltarea unor abilitati esentiale la un prim loc de munca
- Companiile multinationale au in vedere studenti abia din anii 3, 4 de facultate ceea ce nu se întâmpla in alte state, chiar exemplu concret, persoana angajata la o banca elvetiana din Zurich avea 18 ani iar responsabilul de formare mi-a explicat sa am rabdare intrucat colega lui lucra la ghiseul de relatii cu publicul de circa 2 saptamani!
- Exista credinta adanc inradacinata ca facultatea te face mai deștept si scolile profesionale sunt de evitat sau pentru prosti ca atare avem absolventi de facultate cu diploma in mana acasa sau cu profesii pentru care nu le-ar trebui studii superioare
Ca atare pentru cei in varsta de pana pe la 23-24 ani, recrutorii se plang ca nu au forta de munca calificata si compania este nevoita sa investeasca bani in training si in politicile de retentie. Rezultatul – doar 24.5 % dintre tinerii cu varsta pana in 24 ani (potrivit INS) au știut sa raspunda la întrebarea angajatorului:”Ce stii sa faci?” sau au avut suficiente abilitati sa fie angajati.
După 24 ani, tinand cont de durata medie pe un post de circa 2-3 ani, iti ramane ca angajat sa descoperi circa 4 tipuri de posturi sau sa te specializezi intr-o anumita directie daca se aliniază toate astrele si esti bun. Cu cei 9% șomeri in varsta de 24-34 ani este interesant de aflat ce motive stau la baza lipsei lor de ocupatie si de cat timp sunt in aceasta situatie – poate au detinut pozitii nu atat de importante incat sa nu se poata dispensa compania de ei, poate au dat de anagajatori cu care nu s-au potrivit, putem specula dar nu este acesta scopul articolului.
Ideea principala este cum pot aspira si cei 30% dintre tineri la un loc de munca:
- Incepeti inca din liceu sa va implicati in cat mai multe activități practice care sa solicite abilitati diverse – lucrul in echipa, coordonarea unei echipe, organizare etc
- Informati-va despre piata muncii, despre trenduri privind ocupațiile viitorului
- Invatati cel putin 2 limbi straine foarte bine, indiferent de varsta la care incepeti
Fie ca ai 20 ani, fie ca ai 30 sau peste 30, criza de identitate profesionala exista – poate la 20 se manifesta prin confuzia privind traiectoria, poate la 30 te gandesti ce sa dezvolți la tine ca pe termen lung sa contezi inca in piata muncii si mai ales daca ești somer, criza este si mai acuta.
Nu asteptați sa construiasca altii pentru voi identitatea profesionala, incepeti voi cu fiecare zi cate o caramida !
[…] Source: Pierdut buletin sau criza identitatii profesionale ! […]
Foarte bun articolul și la subiect. Cred ca vom asista la schimbari in anii urmatori, eu cred ca atat angajatorii cat si angajatii vor trata lucrurile mai responsabil.