Să iubești un coleg de serviciu – este în regulă ?
Să iubești un coleg de serviciu este in regula ? STOP și de la capăt! Cred că ți s-a spus de nenumărate ori să nu amesteci activitatea profesională cu relațiile de iubire. Acesta nu este un concept greșit, dar nici corect. Totul depinde de realitatea trăită. Este corect în două situații:
– Dacă urmărești să ai doar o aventură este greșit să iubești un coleg.
– Și dacă politica firmei respective nu permite relațiile de iubire între angajați.
Dar chiar și așa, dacă politica firmei interzice să te iubești cu colegu’, dacă trăiești cu omul acela o iubire împărtășită, matură și frumoasă, unul dintre voi își poate schimba angajatorul. Și gata, ai încheiat povestea, îți vezi mai departe de viata ta , alături de omul pe care îl iubești.
Aventura, în schimb, este o relație de „iubire”, să zicem, cu termen de valabilitate prestabilit. Adică, trebuie să îți asumi din start că nu o să dureze prea mult. Ideea este următoarea, femeile nu se bagă în patul unui bărbat cu gândul unei aventuri. O femeie care alege să facă dragoste cu un bărbat, și mai cu seamă cu un coleg, înseamnă că este îndrăgostită de el. Una este să cunoști un tip într-un club și să ai o aventură de o noapte cu el, fără așteptări. Și cu totul altceva este să te vezi zi de zi cu colegul, să îl cunoști și să prinzi drag de el. Automat dacă se ajunge la lucruri intime înseamnă că acolo sunt niște sentimente, cel puțin din partea femeii.
Te iubesc, chiar nu observi?!
Dacă colegul dorește doar o aventură, adică niște partide de amor și atât, femeia nu o să se mulțumescă doar cu atât. Iar dacă bărbatul nu o să vrea să îi ofere mai mult, atunci se vor ivi conflictele și resentimentele. Cum o să te mai duci la muncă știind că o să îl vezi pe tipul care ți-a oferit mai puțin decât voiai și te-a trata… ca pe o simplă plăcere. Poți să-ți asumi o aventură fără să ajungi să-l detești și fără să-ți influnțeze munca? Foarte bine, zdruncină-i lumea preț de 10 minute. Dacă înțelegi ce vreau să spun. 😀
Iubirea nu este niciodată greșită, ci modul în care alegi să o trăiești poate fi corect sau greșit. Așadar, dacă vorbim doar de un amantlâc, atunci este greșit să iubești un coleg de serviciu.
Amantlâcurile sunt relațiile acelea de amor trăite pe ascuns deoarece acasă sunt așteptați de perechile lor oficiale. Chiar dacă tu ești singură și colegul este însurat sau are o iubită, tu devii amanta lui. Nu crezi că meriți un bărbat care să fie doar al tău? Coleg sau nu, crezi că amantlâcurile duc la ceva bun? Rareori bărbații își lasă nevestele pentru iubite…
Și totuși, dacă amândoi sunteți căsătoriți cu altcineva sau doar unul dintre voi este căsătorit, atunci puneți punct căsătoriei / căsătoriilor și iubiți-vă până nu mai puteți.
Știu ce o să-mi spui: dar de unde știu eu dacă relația o să meargă?!
N-are picioare ca să meargă. Cel mult, poate să funcționeze sau nu. Dar nu știi. Însă este clar că mariajul tău nu mai funcționează odată ce începi să observi, să placi, să visezi și chiar să râvnești pe altcineva. În căsnicia ta ceva este în neregulă. Așa că, ori încerci să-ți salvezi mariajul, ori pui punct și îți refaci viața. Îți refaci viața cu cel cu care ești infidel/ă emoțional acum sau cu altcineva. Cu o persoană potrivită ție.
Exact, infidelitatea nu se rezumă doar la contactul sexual. Infidelitatea emoțională, consider eu, este mai gravă decât cea fizică. Atunci când mintea îți este doar la celălalt. Când celălalt îți devine confident și sfătuitor. Când celălalt îți cunoaște toate secretele și nevoile. Când vorbele celuilalt devin motiv de alinare. Când celălalt te cunoaște mai bine decât omul tău de acasă, atunci avem de-a face tot cu o infidelitate, însă sufletească.
Ești personajul principal în filmul vieții tale. De ce să te mulțumești cu mai puțin decât poți trăi?!
Iubirea este o alegere rațională. Iubirea nu este condiționată de nimic. Te iubesc pentru că te iubesc și sunt perfect conștient/ă de acest fapt. Aleg să te iubesc cu toate implicațiile și îmi asum acest fapt. A fi cu… morcovul în funduleț și cu sufletul în Rai nu prea se poate.
Viața nu este constituită doar din alb și negru. Există și mult gri. Însă griul reprezintă compromisul, iar compromisul poate fi bun sau rău, corect sau incorect. Viața este constituită din alegeri. Uneori trebuie să iei decizii care țin cont atât de nevoile și dorințele tale, dar și de repercursiunile pe care le pot suporta ceilalți.
Așadar, ca să-ți răspund la întrebarea: este greșit să iubești un coleg de serviciu?
Nu este greșit să iubești un coleg de serviciu atât timp cât NU vă băgați într-un amantlâc. Trăiește-ți iubirea corect. A iubi înseamnă a avea principii și valori. A iubi înseamnă a-ți dori o familie. Oglinda iubirii este familia. Dacă voi sunteți căsătoriți, fiecare cu alții, și mai aveți și copii, fiecare cu alții, atunci faptele voastră îi vor face să sufere pe ceilalți. Și crede-mă, mai devreme sau mai târziu se află. De ce să nu afle chiar de la voi?! Fiind onest/ă câștigi înțelegerea și suportul copiilor, iar foștii parteneri își vor putea reface viața fără să pornească la drum distruși și însângerați.
În plus, iubirea asta la serviciu nu trebuie să influențeze calitatea muncii tale. Când ajungi la job, el nu mai este iubitul tău, este colegul tău. Și trebuie să acționezi în consecință și cu profesionalism. Să vă giugiuliți pe acolo sau să vă favorizați nu este deloc în regulă. Așadar, ai sau nu ai coloană vertebrală? Dacă relația se încheie, mai poți să mergi la serviciu? Poți să dai ochii cu el zi de zi deși ți-a făcut măgăria vieții tale?
To be or not to be!
Sigur că îți poți schimba jobul, însă poate că acesta este serviciul visat. Merită acel bărbat să îți riști cariera și împlinirea profesională.
Dacă da, mergi înainte. Iubește-l pe colegu’ și asumă-ți tot ceea ce urmează – bun sau rău.
Asta înseamnă să fii matur/ă, să-ți asumi consecințele tuturor faptelor tale și să acționezi în avantajul tău, dar fără să limitezi sau să influențezi negativ viețile altora.
Concluzia: Nu-ți construi fericirea pe nefericirea altora.
Intreabă-ți inima: relația ta cu colegul este corectă?
Ai aflat răspunsul!
Pentru ca împărtășește același interes pentru dezvoltare personala ca și mine, dar și pentru ca este organizata, cursiva și scrie fain, i-am lansat Alinei provocarea de a scrie despre o altfel de iubire, cea pentru un coleg de serviciu. Ea a ales sa ne spună dacă e greșit să iubești un coleg de serviciu.
Pe Alina Gheorghe, câștigătoarea Superblog Spring 2016, cu al sau blog tare fain de dezvoltare personala, o puteți citi aici: Blog Alina Gheorghe.
E dificila o asemenea relatie. Trebuie sa analizezi tot. Daca nu doresti o relatie pe termen lung dar nici o aventura de o noapte trebuie sa te gandesti la faptul ca il/o vei mai revedea si dupa ce relatia s-a terminat. Crezi ca vei putea trece peste acest aspect? Foarte fain articolul!
Meritul Alinei pentru cum a abordat tema!
La un moment dat trebuie să faci niște alegeri. Important e să le faci pe cele corecte.
Da și sa îți asumi alegerea pana la capăt!
Perfect adevarat ce ai scris acolo, dar cateodata inima o mai ia razna si oricat ti-ar zice creierul ca nu e ok… asculti tot inima
Asa este dar tine de noi și cât o ascultam !
Un articol foarte interesant care ma facut sa il recitesc!
Ma bucur ca ți-a plăcut!
Cred că întotdeauna se întâmplă ceva prost între o relație de genul. Cu excepția cuplurilor care existau înainte să fie colegi. Pentru mine coleg este să interacționeze zilnic, pot fi amân2 într-o firmă de 500 de persoane și nici să nu se vadă
Bun punct de vedere!
[…] biletel in suport, care sa iti facă ziua mai frumoasa. Poți sa returnezi și tu gestul drăguț colegului sau colegei, având o cutie de bomboane […]
[…] Sa iubesti un coleg de serviciu este ok […]