Cătălin Grigore CEO Editurii Iona- Liderul este autentic!

Citești in: 5 minute

La Interviuri de colecție a poposit Cătălin Grigore CEO  Editurii Iona, editura de carte creștină. Am avut ocazia sa ne cunoaștem personal la o cafea si am descoperit în Cătălin Grigore CEO Editurii Iona  un om deosebit, un familist convins, dar și un om de business cu viziune, profunzime și cu o opinie deschisa și sincera pe care te poți baza. Un interviu de colecție presărat cu sfaturi de viață si de business despre etica, delegare, leadership autentic, provocări in calitate de antreprenor, citiți și nu veți regreta:

1. Despre Cătălin Grigore și traseul profesional pe scurt

M-am născut în Bușteni, pe Valea Prahovei, în 1978. Am studiat științele umaniste, având cursuri intensive de franceză și de engleză, la liceul din Sinaia. După terminarea liceului, m-am mutat în București ca să-mi urmez pasiunea: limbile străine. După absolvirea Facultății de Litere, pe fondul unei profunde lipse de sens, m-am hotărât să l studiez pe Dumnezeu ca să aflu lumina.

Astfel, m-am înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Cariera mi-am început-o în 1999 la Librăria Noi, Sala Dalles, care era pe atunci cel mai important și mai dinamic spațiu cultural din România.

În 2001, am fost invitat de fondatorii Cărturești să fac parte din mica echipa de profesioniști care au participat la lansarea și scalarea businessului. În 2008, filosoful Gabriel Liiceanu m-a recrutat să preiau departamentul de marketing de la Humanitas, cu accent pe business development. Am făcut și freelancing ceva mai mult de un an de zile.

În 2010 am considerat că aveam un know-how și o maturitate de business îndeajuns de dezvoltate încât să mă lansez în antreprenoriat. Așa am fondat, împreună cu soția mea, un „meaningful business”, Editura Iona, una dintre cele mai apreciate edituri ortodoxe din România, diaspora română și Statele Unite.

2. Cum e mai bine – antreprenor, freelancer sau angajat? Ce avantaje și dezavantaje vezi pentru fiecare dintre roluri prin prisma vastei tale experiente?

Cred că succesul depinde mult de specificul industriei în care vrea să lucreze fiecare, de prioritățile personale și profesionale, de nivelul de educație, de intelect și de profilul psihologic al fiecăruia.

Ca să merg pe firul cronologic al carierei mele, ca junior, fiind un spirit curios și autodidact, m-am putut dezvolta profesional foarte mult.

Au fost practic anii de șlefuire în care mi-am format cultura personală și în care am învățat două lucruri cred foarte importante în orice job:

1. Să îmi găsesc locul și rolul în business și față de colegi

2. Să empatizez cu clienții și să le anticipez așteptările.

Experiența de freelancer a fost pentru mine un pas înainte, de testare a potențialului unei libertăți profesionale și personale.

Ultimul pas și proba maturității de business a fost antreprenoriatul.

Cu Editura Iona, care este un business de nișă relativ mic, am avut și încă avem mult de lucru să ne mărim portofoliul de clienți. Cele mai mari piedici pe care le întâlnim sunt monopolurile de distribuție agresive și desele conflicte de interese între marii jucători, care ar trebui să ne fie parteneri.

Din păcate, clienții creștini sunt încă foarte puțin orientați la nivel național spre comenzile online. Asta se traduce într-un potențial de scalare destul de redus și într-un efort de educare a publicului disproporționat față de resursele investite.

În toate cele trei etape de dezvoltare, angajat, freelancer și antreprenor, majoritatea experiențelor negative sunt legate de managerii/partenerii pentru care succesul se dobândește cu orice preț sau de echipele lipsite de coeziune și de valori comune.

Problema majoră eu o văd în inexistența unei culturi organizaționale perfecționiste, omogene și flexibile pentru fiecare dintre departamentele care compun o companie.

3. În calitate de antreprenor care sunt riscurile la care se expune un business în faza de debut și ce riscuri vezi în faza de maturitate?

Depinde de background-ul fiecărui antreprenor și de industria în care se lansează. Pentru început e esențial să cunoști bine structura unui business, să ai deja un portofoliu de colaboratori pe care să îl crești și să îți alegi echipa cu care vei lucra, de preferat oameni cu abilități complementare.

Cel mai mare risc este să nu te concentrezi pe cash-flow, pe oamenii cu care lucrezi și pe customer service.

După minim 5 ani, când ai scalat businessul, cel mai greu cred că este să slăbești hățurile, să delegi altora din lucrurile pe care înainte le făceai singur și să te concentrezi pe parteneri, pe vânzare și pe marketing, pe poziționarea în piață etc.

Delegarea, cu toate provocările ei, cred că aduce tuturor celor implicați în business cel puțin două avantaje majore:

1. Lărgește perspectiva antreprenorului, care se poate ocupa de strategii și de viziunea afacerii pe termen lung

2. Contribuie esențial la dezvoltarea și responsabilizarea echipei, crescând capitalul de încredere dintre oameni.

4. Este antreprenorul și lider și dacă da, ce calități îl fac cu adevărat lider?

Ideal ar fi ca antreprenorul să fie și lider, însă asta se întâmplă foarte rar. Leadershipul cred că are și o componentă înnăscută, dar se poate și învăța.

Dacă ar fi să numesc câteva calități ale unui lider, acelea ar fi autenticitate, altruism, ascultare, compasiune și viziune.

5. Menționai de autosuficiență. Care sunt aspectele vizibile, de comportament care transmit autosuficiența și cât de gravă este pentru un business?

După părerea mea autosuficiența în orice business este calea cea mai scurtă spre faliment. Efectele ei dezastruoase sunt prea des trecute cu vederea, deși se manifestă într-un complex de situații.

Iată câteva:

  • Când uiți că businessul tău a devenit de succes datorită unei echipe, deci nu este numai meritul tău
  • Când crezi că le știi pe toate și începi să îți fabrici un sistem defensiv de justificări, care să îți mascheze de fapt biasurile profesionale
  • Când nu mai ții cont decât teoretic de părerea celor mai competenți ca tine
  • Când ți-ai pierdut etica de afaceri și te orientezi exclusiv după profit
  • Când refuzi să îți asumi responsabilitatea și o arunci asupra altora pentru proiectele care nu au mers etc.

6. Care sunt dificultățile pe piata de carte? Cum arată publicul tău țintă?

Din experiența mea, cele mai mari dificultăți ale pieței de carte sunt legate de concurența pe care o fac cărții alternativele tehnologice: device-urile, jocurile video, social-media etc.

Printre alte provocări importante ale pieței sunt sistemul educativ românesc exclusiv teoretic și inadaptat la realitățile contemporane.

Publicul Editurii Iona e format din creștini care caută modele autentice în oamenii sfinți, care s-au desăvârșit prin credință, precum și răspunsuri spirituale profunde la provocările lumii în care trăim. Prin cele două colecții de pionierat ilustrate manual pe hârtie specială, editura noastră se adresează și copiilor, oferindu-le pilde vii de gândire și de trăire creștină.

7. Se spune despre noi că suntem un popor de oameni credincioși. Se reflectă asta și în vânzările de carte de acest gen sau suntem doar cu numele?

După căderea comunismului din 1989, oameni de toate categoriile sociale, dar mai ales tineri au început să caute și o verticală a vieții care să dea sens realității în care trăiau.

De atunci încoace au apărut noi edituri de carte ortodoxă, au început să se traducă și să se publice liber autori creștini consacrați în întreaga Ortodoxie, ale căror cărți fuseseră cenzurate de vigilența comuniștilor.

Acum, pe fondul acestei dorințe sincere de înnoire spirituală s-au suprapus, cum era de așteptat, și superstițiile și lipsa unei gândiri creștine profund ancorată în învățătura de credință.

În concluzie, ca și în ecosistemul tânăr de business românesc, și în Biserica Ortodoxă se fac pași importanți înainte. Însă, ca să ajungem la maturitate și profesionalism, cred că este mare nevoie de răbdare, de perseverență, de asumare, de transparență și de sinceritate, de modestie, de bun simț și de altruism. Numai astfel vom putea să ne recuperăm identitatea creștină.

8. Care este mindsetul de antreprenor de succes versus mindsetul omului care eșuează?

Diferența dintre antreprenorul de succes și cel care eșuează constă, în esență, în abordarea businessului. Dacă vom învăța din greșeli, dacă ne vom înconjura cu oameni de încredere, care să ne completeze și pe care să-i încurajăm cu feedback constant să crească împreună cu noi, nu vom da greș.

Oamenii nu părăsesc în general industrii, ci doar managerii care nu văd dincolo de ei înșiși. În orice business de succes it’s all about people management. (Cătălin Grigore CEO Editurii Iona) 

Lasă un răspuns

Scroll to top
%d blogeri au apreciat: